IMG_20191018_155046_826.jpgFotografii din colecția prof. dr. arh. Ioan Lucăcel

 

      Povestea diapozitivelor realizate de prof. dr. arh. Ioan Lucăcel în timpul demolărilor: propunem o discuţie care să aducă în prim plan perioada şi momentele importante ale Bucureştiului mutilat de demolările din anii '80.


      În cazul demolărilor pentru crearea Centrului Civic al Bucureştiului, dispariţia unei părţi din ţesutul istoric al oraşului a fost resimţită de toţi cetăţenii. Documentarea fotografică a dispariţiei zonei istorice de pe locul şi din împrejurimile actualei Case a Poporului dar şi din alte zone ale oraşului a fost făcută de către oameni din medii diverse: câţiva arhitecţi dar şi un istoric (Dinu Giurescu), un profesor de istorie (Traian Doman), un scriitor (Bujor Nedelcovici) şi câteva albume de fotografii au fost publicate deja pe acest subiect. Există încă fonduri inedite de fotografii cum este cel al prof. arh. Ioan Lucăcel.


Fotografii din Donația Bujor Nedelcovici a Bibliotecii Academiei Române


     Expoziția "În ochiul Ciclopului. Jurnal de campanie din Cartierul Uranus" din cadrul proiectului cultural "Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu și rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în București în perioada comunistă", realizat în parteneriat cu Filiala București a Ordinului Arhitecților din România și finanțat din Timbrul de Arhitectură.

      Anterior demolărilor din anii '80, Centrul Istoric al Bucureştiului nu se oprea la Curtea Veche, ci cuprindea şi aşa-numitul Cartier Uranus (cartierul Antim, cartierul Izvor, etc.). Iar Curtea Veche se referea şi la Curtea Arsă, situată pe Dealul Arsenalului, aşa cum o face romanul “Craii de Curtea Veche”. Din acest cartier, pomenit şi de Caragiale în “D’ale carnavalului”, nu au mai rămas decât câteva insule. Dealul Arsenalului a fost transformat într-un deal artificial, aflat sub Casa Poporului. Vidul istoric creat astfel a fost însoţit de un vid urban (demolările au creat multe spaţii goale, probleme de circulaţie şi un fals centru urban) şi de unul cultural (creat de cenzură).

51615182 2441135955900607 8502610489463799808 o
Proiectul Reconstrucţia în mediu virtual a Muzeului Simu şi rememorarea altor victime ale demolărilor din perioada comunistă din Bucureşti realizat de Centrul Expoziţional Documentar al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti în parteneriat cu Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România şi finanţat din Timbrul arhitecturii face parte dintr-o nouă etapă de recuperare a memoriei colective. La 30 de ani de la Revoluţie, acumularea cantitativă de mărturii legate de demolările comuniste poate duce, conform cu jargonul perioadei comuniste, la un salt calitativ. Demolarea Muzeului Simu a fost printre primele experienţe traumatice ale oraşului din perioada comunistă, una care l-au făcut pe inginerul Iordăchescu să se gândească la posibilitatea mutării clădirilor, dar şi una care va deschide calea demolărilor ulterioare, începute tot pe bulevardul Magheru cu Biserica Ienei în 1977.
Prezentarea diferitelor clădiri demolate din Bucureşti în cadrul acestui proiect are ca punct de plecare obiectele şi poveştile din CED UAUIM. Acesta are un patrimoniu de piese provenite din demolări, care au nevoie să fie contextualizate.
1. Câteva piese preluate de la Muzeul Simu au fost folosite pentru desenul ornamental.
2. În anul 1982 s-au adăugat fragmente de la demolările din Uranus provenite de la expoziţia Tradiţii de locuire urbană. Acestea au oferit bazele pentru muzeul-laborator care a funcţionat în anii 80 în Institutul de Arhitectură.
3. Muzeul din anii 80 a încorporat o colecţie mai veche de mulaje după monumente de arhitectură românească şi universală, printre care se numără câteva după pietrăria de la Văcăreşti. După demolarea Mânăstirii această mască mortuară a căpătat un alt sens, mai ales completată de releveul Mânăstirii Văcăreşti realizat în 1908 şi prezent în muzeu prin câteva planşe.
4. Demolarea Bisericii Ienei, legată de apropierea de Institutul de Arhitectură, va fi şi ea amintită.
Obiectele şi poveştile din Centrul Expoziţional Documentar vor fi completate cu o documentare istorică realizată prin studii de arhivă, prin parteneriate cu diferite instituţii: Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Agerpress, Biblioteca Academiei Române, Uniunea Arhitecţilor Români, Institutul Naţional al Patrimoniului, precum şi cu sprijinul unor fotografi sau colecţionari de fotografii: Ion Lucăcel, Andrei Bârsan, Cezar Buiumaci, Radu Ştefănescu.
Finalitatea proiectului o reprezintă conşti entizarea impactului demolărilor (acestea au remodelat oraşul, mentalităţile şi istoria), precum şi de apreciere şi valorificare a patrimoniului rămas. Măsurile reparatorii sunt aproape imposibile la nivel practic (nu mai există tehnicile, meşterii şi, de multe ori, nici informaţii suficiente pentru o reconstrucţie). Reconstrucţia digitală şi expoziţiile reprezintă o reparaţie simbolică necesară pentru recuperarea memoriei colective legate de vechiul Bucureşti.

IMG 8209

 

Expoziţia Memoria arhitecturii: Mărturiile unor arhitecţi despre Mănăstirea Văcăreşti, găzduită de Muzeul Municipiului Bucureşti, se încadrează în proiectul Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu şi rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în Bucureşti în perioada comunistă, ca prima expoziţie a unei serii dedicate demolărilor. Proiectul, finanţat din Fondul Timbrul Arhitecturii şi derulat de Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor Români şi de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, prin Centrul Expoziţional Documentar, are ca parteneri, alături de Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României, Arhivele Naţionale, Agerpress, Biblioteca Academiei Române, Uniunea Arhitecţilor Români, Institutul Naţional al Patrimoniului.

51615182 2441135955900607 8502610489463799808 o

 

Proiectul Reconstrucţia în mediu virtual a Muzeului Simu şi rememorarea altor victime ale demolărilor din perioada comunistă din Bucureşti realizat de Centrul Expoziţional Documentar al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti în parteneriat cu Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România şi finanţat din Timbrul arhitecturii face parte dintr-o nouă etapă de recuperare a memoriei colective. La 30 de ani de la Revoluţie, acumularea cantitativă de mărturii legate de demolările comuniste poate duce, conform cu jargonul perioadei comuniste, la un salt calitativ. Demolarea Muzeului Simu a fost printre primele experienţe traumatice ale oraşului din perioada comunistă, una care l-au făcut pe inginerul Iordăchescu să se gândească la posibilitatea mutării clădirilor, dar şi una care va deschide calea demolărilor ulterioare, începute tot pe bulevardul Magheru cu Biserica Ienei în 1977.